https://www.high-endrolex.com/32 Observatiile AOPA Romania referitoare la modificarea Codului Aerian

Observatiile AOPA Romania referitoare la modificarea Codului Aerian

Observatiile AOPA Romania referitoare la modificarea Codului Aerian

AOPA Romania a formulat urmatorul punct de vedere privitor la modificarea Codului Aerian. Textul integral este redat mai jos:

 

Către: Domnul Mihail Ionescu

            Director Directie
 
 

Stimate Domnule Director,

 

Prin prezenta “AOPA România” - Asociația Piloților și Proprietarilor de Aeronave, înregistrată cu numărul 19218/299/2006 în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor Sector 1, CIF 19006438/2006, cu sediul în Intr. Grigore Alexandrescu nr. 10, 010628 București, având contul RO36 RNCB 0086 1259 6392 0001 deschis la BCR Grivița, tel/fax 021/22.22.55.4, email info@aopa.ro, afiliată din anul 2006 la IAOPA (International Council of Aircraft Owners and Pilot Associations),

în calitate de partener de dialog la discuţiile privitoare la modificarea codului aerian vă face cunoscut punctul de vedere referitoare la urmatoarele articole:

 

A.   Cap. I, Secţ II, Art.3, litera 3.8

 
I

aeronave fără pilot - aeronavele ghidate fie de către un pilot automat de la bordul lor, fie prin telecomandă de la un centru de control de la sol sau dintr-o altă aeronavă pilotată de echipaj uman;

aeronavă fără pilot la bord - aeronavă fără echipaj de zbor la bord, care execută zborul programat sau dirijat de la distanţă.

 
 
 
 

Propunerea AOPA România:

 aeronavă fără pilot la bord - aeronavă fără echipaj de zbor la bord, care execută zborul programat sau dirijat de la distanţă.
Sunt excluse aeronavele fără pilot la bord care evoluează până la o înalţime de maxim 150m şi la o distanţă de maxim 500 m de pilotul aflat la sol controlate prin observare vizuală directa neasistată.
 

Notă de fundamentare: Aeronavele pilotate nu au voie sa evolueze mai jos de 150m deasupra zonelor nepopulate deci se reduce seminificativ riscul de coliziune, distanţa arbitrară este un maxim dat de acuitatea vizuala normală la care poţi distinge o aeronava fără pilot de dimensiuni normale in condiţiile în care pilotul nu o pilotează asistat folosind imagini transmise de la bordul aeronavei fără pilot (FPV – First Person View pilotarea cu ochelari special care proiectează imagini în direct din zbor). Din experienţă directă vă putem spune ca aceste limite sunt mai mult decât suficiente în toate cazurile reale de zbor telecomandat în scop recreativ sau competiţional.

Acestă exprimare simplifică definiţia aeronavelor fără pilot la bord şi este in total acord cu definiţia Remotely Piloted Aircraft System (RPAS) dată de către Eurocontrol pentru categoriile VLL - Very low flying şi VLOS – visual line of sight.

Aşa cum am precizat şi în şedinţa de discuţii un rol major îl are educarea celor care folosesc acest tip de aeronave pentru ca oricâte prevederi vom cuprinde in lege ele nu vor fi înţelese de către publicul larg, situaţie cu un potenţial mare de risc. Pentru a educa publicul larg Asociaţia AOPA România împreună cu asociaţiile de profil şi cluburile tehnico aplicative vor întreprinde acţiuni naţionale de informare care vor avea ca rezultat creşterea conştientizării asupra subiectului.

 

B.   Cap. II, art 4.

Alin (2). Pentru  exercitarea competenţelor stabilite prin prezentul Cod Aerian, Ministerul Apărării Naţionale are, în principal, următoarele atribuţii specifice:

a)      ...

b)      asigură organizarea spaţiului aerian naţional în colaborare cu Ministerului Transporturilor;

 

Punct de vedere AOPA România:

Organizarea spaţiului aerian naţional trebuie sa fie dreptul şi obligaţia Ministerului Transporturilor prin organizaţiile delegate. Este de datoria AOPA România să militeze continuu pentru modernizarea spaţiului aerian naţional şi alinierea la standardele europene de utilizare flexibilă a acestuia.

 

C.   Cap. III, Secţ II, art 11. Litera 3

 

Textul iniţial: Aeronavele civile pot opera într-o porţiune de spaţiu aerian aflată sub controlul serviciilor de trafic aerian militare numai în condiţiile încheierii şi respectării protocolului de colaborare dintre unitatea furnizoare de servicii de trafic aerian şi, după caz, persoana care asigură conducerea aerodromului militar, pe de o parte  şi operatorul aeronavei, pe de altă parte.

Propunere AOPA România:

Aeronavele civile pot opera pe un aerodrom militar numai în condiţiile încheierii şi respectării protocolului de colaborare dintre unitatea furnizoare de servicii de trafic aerian şi, după caz, persoana care asigură conducerea aerodromului militar, pe de o parte  şi operatorul aeronavei, pe de altă parte.

 Notă de fundamentare: exprimarea iniţială includea şi tranzitarea în zbor a unui CTR militar şi ar fi fost nerealizabil condiţionarea acesteia de existenţa unui protocol de colaborare. Restricţionarea suplimentară (protocol de colaborare prealabil) în condiţiile unor restricţii excesive (zone LR pe tot teritoriul ţării) va duce la efectul invers şi anume eventualitatea de tranzitarea a lor fără transponder.
 

D.   Cap. III, Secţ II, art 13.

Insistăm şi în formă scrisă şi vom continua să susţinem şi în cadrul şedinţelor de discuţii pentru introducerea scutirii de taxe de navigaţie aeriana terminală pentru zborurile VFR şi zborurilor şcoală. Vă reamintim ca AOPA România a fost Asociaţia care a depus pe data de 4.07.2014 la Ministerul Transporturilor o cerere de scutire de taxe pentru navigatia aeriană terminală aferente aeroporturilor certificate deschise utilizării publice a următoarelor categorii de aeronave:

- aeronave civile cu masa maximă autorizată la decolare mai mică de 2.000 kg;

- avioane civile cu masa maximă autorizată la decolare mai mică de 5.700 kg atunci când execută zboruri şcoală.

Cererea a fost inregistrata la registratura MT cu numarul 27612/4.07.2014.

Din toate punctele de vedere această măsură este benefică pentru dezvoltarea aviaţiei generale in Romania. Împovărarea cu taxe aplicate aviaţiei generale nu are decât efecte adverse. Câteva motive în favoarea demersului AOPA România:

1)    Costurile suplimentare nu au făcut decât ca piloţii particulari să reducă numărul de ore de zbor cea ce are  ca efect creşterea riscului de accidente aeriene,

2)    Costurile de antrenare a unui pilot cresc şi se tranferă direct in preţul cursurilor de zbor scăzănd atractivitatea de a deveni pilot pentru tineri asta în condiţiile în care asistăm la o creştere periculoasă a vârstei medii a piloţilor activi.

3)    Valoarea colectată este nesemnificativă raportată la nivelul taxelor de navigaţie pe rută.

4)    În urma unei analize cerute de către AOPA România celorlalte filiale AOPA din Europa am aflat ca suntem una din puţinele ţări europene care taxează traficul VFR, inclusiv cel sub 2 tone metrice.

 

E.    Cap. V art 29

Vă mulţumim că aţi ţinut cont de observaţiile vebale privitoare la schimbare din aerodrom civil în aeroport civil salvând astfel puţinele aerodromuri civile de la o alta corvoadă birocratică.

 

F.    Cap V, art 31

Revenim cu solicitarea de introducere aici sau in altă parte a următoarei prevederi modificată în urma discuţiilor comune:

 Deţinătorul legal al unui aerodrom necertificat are dreptul de a solicita prezentarea documentelor ce atestă dreptul de zbor a aeronavelor ce aterizează pe acel aerodrom cât şi licenţa de pilot a operatorului respectivei aeronave.

În cazul în care oricare din aceste documente nu sunt valabile deţinătorul legal al unui aerodrom necertificat are obligaţia de a anunţa imediat organele competente prin orice mijoc de comunicaţie.

 Notă de fundamentare:

Împuternicirea proprietarilor, sau după caz administratorilor de aerodromuri necertificate de a verifica valabilitatea actelor avioanelor şi piloţilor ce aterizează pe acel aerodrom va avea ca efect descoperirea şi raportarea celor care zboară în mod ilegal.

În așteptarea răspunsului Dumneavoastră favorabil,
 
Cu deosebita stimă,
Andrei Zincenco                                                                                             București

Vicepreședinte AOPA România                                                                    2015.03.24

 
 

Câteva informații despre Asociația AOPA România:

AOPA România este o organizaţie non profit, fondată în anul 2006 de către piloţi şi proprietari de aeronave.

Scopurile AOPA România sunt să reprezinte interesele membrilor săi şi să promoveze interesele aviaţiei generale, să contribuie la creşterea siguranţei zborului, să prevină restricţiile inutile și taxarea exagerată aplicate aviaţiei generale. AOPA România este până în prezent cea mai activă si mai mare asociaţie națională de profil în apărarea drepturilor şi libertaţilor de zbor pentru aviația generală.

Încă de la înfiinţare AOPA România este membră activă cu drepturi depline în IAOPA – International Council of Aircraft Owners and Pilots Associations. La nivelul Uniunii Europene sunt peste 23,000 membri înscrişi in asociaţiile naţionale făcînd astfel ca IAOPA sa fie un partener semnificativ de discuţii al EASA.

Cu peste 400.000 de membri, adică două treimi din piloţii Statelor Unite, AOPA US(Aircraft Owners and Pilots Association) este cea mai mare şi mai influentă asociaţie a piloţilor şi proprietarilor de aeronave din lume.

Lasa un comentariu

9 + 0 =

https://www.high-endrolex.com/32 https://www.high-endrolex.com/32